Balcescu (portret de Gh. Tattarescu)
1819-1852, n. Bucuresti, om politic, istoric, economist, ganditor democrat, revolutionar si scriitor roman. Promotor al unei conceptii materialiste, in linii esentiale, despre societate, a utilizat elemente ale dialecticii. Intelegand rolul proprietatii in organizarea sociala, a analizat critic evolutia societatii si a fundamentat programul de prefaceri revolutionare al carui punct central a fost desfiintarea iobagiei si improprietarirea taranilor.Participant la miscarea revolutionara din 1840; initiator al societatii revolutionare secrete "Fratia" (1843) si secretar al "Asociatiei literare" (1845). A editat, impreuna cu A. T. Laurian, revista "Magazin istoric pentru Dacia". Conducator in Revolutia din 1848 din Tara Romaneasca, membru in guvernul provizoriu. A militat in 1848-1849 pentru drepturile nationale ale romanilor din Transilvania si pentru unirea fortelor revolutionare romane si maghiare. In emigratie, dupa 1848, a luptat pentru unitatea nationala si pentru colaborarea cu revolutionarii italieni si francezi si cu emigrantii unguri si poloni. A murit in Italia, la Palermo.
Mare scriitor politic, prin talentul sintetizator, prin romantismul vizionar care ii anima opera, prin tehnica povestirii, prin cadenta si expresivitatea frazei. Opere principale: - "Puterea armata si arta militara de la intemeierea Principatului Valahiei pana acum"; - "Despre starea sociala a muncitorilor plugari din Principatele Romane in deosebite timpuri"; - "Mersul revolutiei in Istoria romanilor"; - "Chestion economique de Principautes danubiennes"; - "Romanii supt Mihai-voievod Viteazul" (ramasa neterminata) (vezi Mihai Viteazul).